Am inceput de luna trecuta sa postez despre datini si superstitii asa cum le-am gasit in cartea scrisa in 1927 de catre N. Cerbulescu . Acum am sa postez despre datini si superstitii aferente lunii martie .
Martie- Martisor- Germinar- Incoltisor
Martie sau Martisor in cuvantul latin "martius", ce inseamna "lat", impletit din fir rosu si alb ce se pune la maini si la gat in prima zi a lunei Martie. Romulus, intemeietorul cetatii Roma, dadu poporului un calendar si il imparti in 10 luni, iar prima luna a anului, care era Martie, o inchina zeului Marte, tatal sau, din care se zice ca s-a nascut Romulus.
Marte era fiul lui Joe, regele tuturor zeilor si a zeitei Juniona, sotia lui lui Joe, care era adorat de greci si roman ca zeu al razboiului, al tunetelor si al fulgerelor.
Marte era zeul razboiului, zeul national, vechiul al puterei producatoare naturala a primaverei; pentru aceasta luna Marte al romani, la popoarele italice, a fost inceputul anului. Martie era cea dintai luna a anului la romanic at si la evrei; pentru ca in aceasta luna s-a implinit mandatul lui Dumnezeu, privitor la creerea lumei. In Martie a fost creeat Adam.
In Martie evreii au iesit din Egipt trecand marea Rosie. In Martie a fost marele potop al lui Noe. In Martie a fost intrupat Iisus Hristos si tot in Martie s-a rastignit pe cruce.
La 1 Martie se serba ziua nasterii lui Marte cand toate femeile veneau la templul din "Esqlian" pe dealul Cispic, ca sa aduca sacrificii si rugaciuni, serband pe aparatoarea mare a naturii feminine care a nascut pe Marte cel tare. Marte la sabini era zeul aparator al vietii, casatoriei, toti se rugau si sacrificau pentru fericirea casatoriei si barbatii inmanau daruri femeilor lor precum se dau astazi martisoarele. Alte sarbatori celebrate in luna Martie, de romani erau si "Matronalele" ce se tineau la intai a lunii in amintirea pacii incheiate intre sabini si romani prin mijlocirea femeilor sabine(matroane); serbarea se termina cu ospaturi mari pe care barbatii le ofereau nevestelor lor. Numa Pompiliu innoind calendarul a adaugat pe Ianuarie si Februarie si a coborat pe Martie din cel dintai grad la al treilea si a ramas in aceasta stare pana cand Biserica Crestina a schimbat anul nou in timpul Pastelui. Aceasta oranduiala s-a schimbat din nou in Franta in 1564 prin ordinul lui Carol al-IX-lea facand anul sa inceapa la 1 Ianuarie. In luna Martie ziua este egala cu noaptea de unde poporul zice ca ziua este in cumpana cu noaptea.
Datini si superstitii poporale romanesti
In data de 1 Martie, ziua Babei Dochii
In aceasta zi poporul cred ca Dochia(cuvioasa Evdochia) iese la camp la pascut cu 12 oi si imbracata cu 12 cojoace si cand se incalzeste, tot leapada cate un cojoc; de-si scutura cojocul atunci ninge si asa merge pana in 12 zile, tot vremuind in cald si in rece, de 12 ori schimbandu-se.
In alte localitati legenda Dochiei este astfel:"era o baba foarte rea si hapsana si isi dusmanea cumplit pe biata nora-sa si astfel apropiindu-se 1 Martie a inceput a face gura ca s-a desprimavarat si ca nora-sa trebuie sa mearga cu oile la pascut. Nora-sa n-a voit, caci inca era frig, atunci baba indracindu-se s-a imbracat cu 9 cojoace a luat oile si a plecat la munte. Iarba nu era, frig slava Domnului, dar baba se indaratnicea sa stea cu oile la pasune. Incepu a ninge, baba cand vede ca i s-a udat cojocul cel dedeasupra il lepada. Ninge intruna, baba leapada al doilea cojoc si tot asa pana la al noualea pana ce in sfarsit a inghetat si ea si oile."-(in toata Moldova, dar mai ales in jud Neamt, Dorohoi, Iasi, Botosani, umbla legenda aceasta, care exista si in Banat si Oltenia.)
Tot in ziua de 1 Martie graieste poporul se intorc ciocarliile si din aceasta zi incep a se inalta in vazduh si a canta.
Cu cateva zile inainte de Dochia, fiecare isi alege o zi in intervalul 1-12 Martie si dupa cum va fi timpul in acea zi(frumos ori urat), asa va fi traiul celui care o alege in tot anul acela. In alte parti jud.Buzau, prietenii si rudele se ursesc dupa numarul celor 9 babe (se vede ca acestea se mai numesc in jud. Muscel, "Babele Procupi" ), cate una de persoana numindu-se zilele in car efiecare sa fie ursit si dupa cum va fi timpul in ziua unui ursit asa ii va fi inima in anul acela.
Primele zile ale lunei Martie 1-12 se numesc "zilele Babei Dochia" de la 12-24 Martie sunt zilele cele laturase sau imprumutate adica;de la 12-18 sunt zilele sturzului, zile cand vine sturzul din tariel calduroase si poposeste la noi, iar cele 6 ziel de pe urma 14-24 sunt zile de frig, crapa ouale subt corb, cand le cloceste(in Bucovina).
In unele sate din jud Neamt si Iasi, zilele sturzului sunt numai 3 la numar, iar ale corbului cad in luna Februarie.
De 1 Martie este datina de a se puen al gatul copiilor cate o moneda de argint sau de aur legat cu un fir dublu impletit din rosu si alb, aceasta epntru ca toti copii sa aibe noroc, sa fie sanatosi si curati ca argintul, odata cu venirea primaverii si vara sa nu-i apuce pojarul(superstitie din popor). Martisorul se poarta la gat pana la inflorirea trandafirilor cand copiii pun pe trandafirii din gradina firul rosu, iar cu parte din ban cumpara cas dulce, ca fetele sa fie albe ca si casul.
Martisorul era un dar ce si-l trimeteau unul altuia.
Banul insemneaza imbelsugare, firele rosu si alb insemneaza fata alba ca si crinul-rumena ca trandafirul.
In unele locuri prin Gorj se tine martisorul la gat pana infloresc visinii, cand se agata intr-un visin luandu-se cu acea ocazie flori de visin care se pun la ureche si la brau.
In ziua de 2 Martie, ziua sf. Toader
In aceasta zi fetele se scoala cu noaptea in cap si inainte de a rasiri soarele strang toriste de fan, fac lautoare si spalandu-se pe cap graiesc astfel;Toadere, san Toadere/Ia cosita fetelor/Da cosita iepelor.
In alte localitati fetele se spala pe cap cu radacini de iarba mare(Mehedinti si Oltenia ) graind astfel "sfinte Toadere! Fa ca coadele noastre sa creasca ca coamele iepelor" Iar in alte parti graiesc astfel: Toadere, sfant Toadere/ Da cosita iepelor/ Ca s-o poarte fetele/ Sa cresca lunga ca ata/Moale ca matasea/ Si cosita fetelor/ Da s-o poarte iepele.
Tot in aceasta zi se tund vitele in frunte ca sa se faca frumoase; fanul scuturat din iesle (strohol) se strange si se pastreaza pentru scaldatori.
Mamele care au copii mici trebuie sa puna in scaldatoare pietricele si flori de fan ca sa fie copii sanatosi ca piatra si dragalasi ca florile.
In ziua de 25 Martie, ziua de Blagovistenie-Buna vestire
Se praznuieste cu mancare de peste, nimeni nu trebuie sa caute galceava in aceasta zi caci este rau.
Din aceasta zi, se dezleaga limba cucului si el canta neantrerupt pana la Sanziene; la Sanziene i se leaga limba iara si nu mai poate canta pana la Blagovistenie anul viitor.
Tot postul mare fetele de maritat torc strein(omenesc pentru altii) si cu paralele ce iau de pe lucrul acela, dau liturghie si-si scot particica, pe car eo manac ain ziua de Paste, cand se iese cu invierea; atunci de bunaseama Maica Domnului are sa-i trimita barbat bun si gospodar.
Miezul paretilor(sfintele Paresimi) sarbatoarea aceasta cade la jumatatea postului mare adica la 3 saptamani si 1/2 de la lasatul secului. Miezul paretilor cade intotdeauna miercurea; atunci se face numaratoarea oualelelor ca sa nu se strice.
Daca codobatura vien inainte de Miezul paretilor nu-i semn bun. Atunci se vremuieste avant viscol si chiar zapada iar daca codobatura vien dupa aceasta zi atunci va veni vreme buna, calduroasa si frumoasa.
Tot in postul mare sa nu se aduca flori galbene, caci nu vor mai oua gainile.
Huhurezul de va canta in postul mare este semn ca vor fi omete tarzii, credinta in Cmapul lung Muscel. In saptamana mare inaintea Pastelor oamenii se duc la parau ori la fantana dimineata pana in ziua, pana a nu rasari soarele si isi toarna fiecare cateva cofe de apa peste cap ca sa fie curati si sanatosi. In toata saptamana patimilor est epacat a se face fiertura si mai cu temei in ziua de vinerea saca.
