In prag de toamna ,rasaritul
Mai sumbru, innegrit imi pare,
La fel imi pare asfintitul
Tot istovita-i ziua-n zare .
Lumini si umbre prin frunzar
Scanteie-n faptul zilelor cu numar,
Mai zboara inca o zi din calendar
Ma uit cu deznadejde, peste umar.
Si nesfarsita ziua-mi pare acum,
Cand suparari cu greutate apasa,
O zi mai buna, nu mai vine,n-are cum ,
Si-i singuratate mare-n casa .
Iar daca vine o minune ,e tarziu,
Mai beau o cana ,apa-i rece,
Ma uit la frunze ,la copacul auriu,
Ma voi topi , in unda clipei care trece...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu