1 Iunie

Se apropie ziua de 1 ale lunii si atunci e ziua de datini si superstitii populare romanesti...Lectura placuta!

      Iunie-Ciresar

 Luna Iunie, la romani, era inchinata zeitei Iunona, sotia lui Joe si mama lui Vulcan, a Hebei si a lui Marte.
 Grecii adorau pe Junona subt numele de Hebe.
 Ea reprezinta casatoria si se serba cu mare pompa in SParta. La fiecare 5 ani se serbau in cinstea ei, jocuri numite here, in car ebiruitorul primea o pavaza si o cununa de mirt. In ziua de 24 iunie se serba Fortuna, fiica lui Joe, care avea in Roma mai mutle temple. Luna iunie mai era consacrata tineretei.


      Datini si superstitii poporale romanesti

In ziua de 2 iunie-Ispasul
Cu o zi inainte de Ispas(Innaltarea Domnului) este obiceiul la romani ca mai multe femei si babe sa ia cu ele azime calde, ceapa verde si rachiu si mergand prin sat sa le dea de pomana pentru sufletele mortilor zicand "ca sa aibe pe drum" caci in acea zi cred ele ca zboara sufletele mortilor, la cer. In noaptea de Innaltare se duc flacaii si fetele mari prin luminisuri ca sa culeaga flori de alun care innfloresc si s escutura in acea noapte;florile acelea sunt bune de facut de dragoste si de leacuri. In ziua Ispasului, incep a se taia miei; de acolo vine si zicatoarea: "primavara mai multe piei de miel decat de oaie".
 La Blasin in ziua de Ispas era obiceiul sa se tina targuri de fete unde tinerii veneau sa le peteasca; acolo ele isi aduceau si zestrea ori alte podoabe ce le posedau.

 In ziua de 12 iunie -Rusaliile
Sambata mosilor dinaintea Rusaliilor, se serbeaza in Tara Romaneasca pentru credinta ca sufletele celor morti(impacate) care de la Innviere haladuiesc slobode, trec iarasi in muncile Iadului.
 In aceasta zi se fac pomeni si se dua la vecini sila straini: ulcele noi, pline cu vin, peste care se pune o coroana mica de flori si o lumanarica aprinsa de ceara galbena sau strachini de lut pline cu lapte cu taitei sau cu sarmale sau donite cu apa, etc.
 Se mai dau la biserici parastase, liturghii, colaci, coliva, pentruiertarea pacatelor si usurarea sufletelor.
 In ziua aceasta est eobiceiul a nus e juca a nu se canta fiind socotita zi de mare doliu.

  Rusaliile sunt trei fete de imparat, care au ciuda pe oameni si-i prigonesc fiindca nu au fost bagate in seama in cursul vietii lor. Romanul cearca sa se fereasca de urgia lor in diferite feluri: in ziua de Rusalii nu trebuie sa se sfadeasca nimeni caci acela care incepe cearta est eluat in vartesucul fetelor(Rusaliilor) si pentru a scapad e dansele este bien sa poarte usturoi, trei fire in curea, brau ori punga sau cate o bucatica de radacina de odolean, avrameasa si carsineasa, fiindca de acestea se feresc duhurile dupa cum cica singure canta: "de n-ar fi avrameasa si carsineasa, toata lumea ar fi a noastra".
  Daca luna bate in fata unui copil mic de leagan, (fiind in albie) in aceasta zi devine lunatic si daca pana in 40 de zile nu-l boteaza, ielele vin noptea pe furis si-l fura, schimbandu-l cu altul. Copiilor sperieti li se da de baut zeama de odolean fiert cu apa.
  In jurul reteagului, precum si pe campia Ardealului in ziua de Rusalii sau si a doua zi de Rusalii, fetele cand ies preotii cu crucea sa sfinteasca hotarele, fac din spice de grau curat si din felurite flori de camp, cununi pe care le anina la prapuri si se duc apoi cu acestea la biseric aunde se pastreaza la icoane pentru toate cununiile de peste an. Rusaliile se mai numesc si : Ielele, Dansele, Vantoasele, Sfintele, Fetele lui Sandru, etc. si sunt considerate ca fiind foarte periculoase si cumplit de rautacioase, ba chiar ca produc boli ca reumatismul, stransul de mare.
 Femeile cu numele de Ruxandra praznuiesc ziua lor cu multa paza. Pentru a scapa ep un bolnav luat de Iele se descanta intr-o strachina cu apa neanceputa cu paiu de matura, fus, cutit si tri ace, de trei ori in sir in trei zile zicand un descantec special dupa care apa descantata se da bolnavului ca sa se spele cu ea.

In ziua de 19 iunie-Iuda
 Dupa credinta poporala este purtatorul vanturilor si furtunilor, care bantuie ogoarele si semanaturile cu grindina. De se intampla sa nu ploua mult primavara, atunci se cred ca au legat caramidarii ploaia ca sa nu le stric elucrul lor, atunci se ingroapa papusi de pamant cu bocete si jelanii, ori se da cate o icoana pe apa.
 Pe vremea cireselor se tine la tara sarbarea Ciuda Arhanghelilor.

In ziua de 24 iunie-Sanzienele
 La aceasta data cade in Muntenia Dragaica iar in Moldova Sanzienele. Se spuen ca in aceasta zi, Ielele gauresc toate frunzele. Fetele de prin satele apropiate, se aduan la un loc si aleg dintre ele pe cea mai frumoasa dandu-i numele de Dragaica, apoi in carduri, merg cu dansa prin tarini impodobind-o cu o cununa impletita din spice de grau cu basmale multe si ii dau in mainile ei cheile de la suriel si de la grajdurile lor.  Dupa aceea Dragaica astfel impodobita, cu mainile intinse si cu baasmalele falfaind ca si cum ar zbura, merge acasa de la tarini si umbla prin toate satele invecinate, cantand si saltand impreuna cu tovarasele ei, care de multe ori o numesc pe dansa si stapana lor.
   Macar ca in cantecele lor canta ca Dragaica nu poate sa se casatoreasca decat peste trei ani, toate fetele ravnesc cinstea de a fi Dragaica.
   In Dobrogea, Dragaica se face de catre 4 fete dintre care 2 imbracate femeieste si apucandu-si crucis mainile cu celelalte 2 joaca pe la case la cantecul unui fluerar, diferite jocuri nationale, primind daruri in bani sau in natura.
  Se zice ca in ziua de Dragaica sa nu se scalde nimeni ca e greu de innecat iar daca cineva trece o apa innot de 3 ori fara a se odihni nu se va inneca tot anul. Se fac descantece de intors inima unul catre altul(la Berbinceni). Sanzienele in unele sate din Moldova, la revarsatul zorilor, fetele strang flori numite Sanziene, umbland prin roua si facandu-si coronite iar din flori de cicoare isi fac colane cuc are isi incing mijlocul umbland astfel impodobite ziua intreaga. Sara le strang, le usuca si le pastreaza apoi pentru leacuri folositoare. In aceasta zi, se scot hainele afara la aerisit pentrua  le feri de molii.

In ziua de 29 iunie-Sf. Petru si Pavel
 Pana in acesta zi nu e biend e mancat merel in dimineata acestei zile se impart colaci de paine si mere menindu-se sa fie  de sufletul unui mort al casei, dupa ce au fost tamaiati si s-au facut matanii crestinesti. De se va arunca cu mere in sus se crede ca va bate grindina si va strica holdele(Mileni Mehedinti).
  Se tine targuld e fete pe muntele Gaina, dupa unii chiar in ziua de Sf. Petru, dupa altii in prima duminica dupa Sf. Petru iau parte fetele de maritat din imprejurime.
  Fetele care doresc sa ia parte la acest targ s epregatesc dinainte cu zestre pe car eo strang in lazi frumos sculptate, isi aleg vitele ce le au mai frumoase, merg in targ si isi asteapta petitorii.

  Tot in luna iunie se sarbatoresc si urmatoarele zile:
-in data de 2 iunie-Sf. Mare Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava, est epomenit in aceasta zi ca parator al dreptei credinte. Se spuen ca moastele acestui sfant care au fost aduse la Suceava in vremea lui Alexandru cel Bun, sunt facatoare de minuni tamaduindu-i pe cei cu frica de Dumnezeu. Nu se lucreaza la camp, nu se coase si nu se toarce.
-in data de 9 iunie- Lunea ratacita, Oarbele, Schioapele, este o zi care se tine de cei care calatoresc mult pt a nus e rataci in drumurile lor. Deasemenea se tine si pt a ajuta sufletele celor morti sa nu se rataceasca in drumul lor catre odihna vesnica.
-in data de 13 iunie-Sf. Treime, Zilele Calusului. Puterile nefaste ale Rusaliilor li se opun Calusii care trec in aceasta zi de la o cas ala alta si purifica gospodariile si oamenii. Cine joaca in hora calusarilor este sanatos tot anul. Se stropesc cu aghiazma granele si se fac slujbe in camp, oameniipoarta usturoi, pelin, leustean sau odolean ca sa fie aparati de puterile Rusaliilor.